Nostradamus, unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei. A fost profet sau şarlatan?

În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor al tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume. Lucrările lui Nostradamus sunt realizate din catrene, iar multe dintre ele au fost de-a lungul timpului intrepretate sau traduse greşit (d. 2 iulie 1566).

• Un bărbat a făcut descoperirea vieții în grădina casei: o piatră cu inscripții, veche de 1.600…
• Test de cultură generală. Ce înseamnă SOS?

Astrologie, astronomie, vrăjitorie, divinaţie, chiromanţie sau…inselaciune? Vreme de secole, istorici, oameni de ştiinţă sau oameni simpli s-au întrebat care dintre aceste cuvinte ar descrie mai bine creaţia celebrului şi încă controvesatului Michel de Nostradame. A fost acesta un vizionar, un om înzestrat de divinitate sau un om de ştiinţă erudit? Sau poate omul potrivit la locul potrivit…

Istoria păstrează în memoria sa biografii ale unor oameni celebri, însă a căror sursă a creaţiei şi existenţă au rămas încă un mister. In cazul lui Nostradamus nu este încă foarte clar dacă omul a supravieţuit operei sau opera a supravieţuit omului, însă este cert că interesul stârnit în jurul acestui subiect are o natură duală: atât omul Nostradamus, cât şi opera sa au fascinat generaţii întregi de cercetători, dintre care unii şi-au închinat întreaga viaţă aprofundării şi dezlegării aurei de mister pe care un medic care a trăit cu aproape 500 de ani în urmă a reuşit să o creeze în jurul său.

 Formaţia unui vizionar

Michel se naşte în anul 1503 în sânul unei familii evreieşti, proaspăt convertită la catolicism. Deşi copiii familiei Nostradame sunt crescuţi în spiritul religiei catolice, există dovezi ale unei cunoaşteri temeinice ale Cabalei în cazul lui Nostradamus şi chiar influenţe ale dogmei cabalistice în rândul Profeţiilor. Michel a fost educat în spiritul umanist, cu un accent deosebit asupra limbilor străine.

Deşi într-un anumit moment al vieţii sale biografii pierd firul educaţiei tânărului Michel, opera sa oglindeşte întru totul preceptele Renaşterii. Există o dovadă, totuşi, a înscrierii acestuia la cursurile de medicină ale facultăţii din Montpellier, care datează din 23 octombrie 1529. Nu se ştie cât au durat studiile sale de medicină, însă există mărturii ale trecerii sale prin diverse zone ale Franţei, în care practică profesia de medic.

Pentru acesta, practica era cu mult mai elocventă în cadrul unei meserii decât studiul teoretic. Primii ani ai carierei de medic ambulant i-au prilejuit legarea unor prietenii cu alţi medici sau oameni de cultură. înainte de a se stabili în Salon-de-Provence în anul 1547, întreprinde şi o călătorie în Italia, prilej pentru a acumula mai multe cunoştinţe medicale, dar şi gastronomice. Nostradamus nu este nici pe departe un rebel al epocii sale, ci doar unul dintre mulţii savanţi rătăcitori care umblau din oraş în oraş în căutarea unui protector şi a unor ocazii de a-şi exersa meseria. Din fericire pentru el, în acea vreme, cei care aveau cunoştinţe medicale nu prea aveau timp să se plictisească şi nici să moară de foame.

Citeşte continuarea aici!

Citeşte şi Cinci previziuni tragice ale lui Nostradamus care s-au adeverit

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 decembrie:

1788  – A încetat din viaţă compozitorul Carl Philipp Emmanuel Bach, al doilea fiu al celebrului compozitor  J.S.Bach. (n. 8 martie 1714)

1788  – A încetat din viaţă regele Carol al III-lea (1759-1788), cunoscut sub numele de Carol al VII-lea, rege al Neapolelui (1734-1759), şi sub numele de Carol al IV-lea, rege al Siciliei (1734-1759) (n. 1716)

1799 – A murit George Washington, primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1732)

1864  – A fost promulgat Codul de procedură penală, intrat în vigoare la data de 1 decembrie 1865.

1887 – S–a născut Virgil Madgearu, economist, fruntaş al PNŢ, asasinat de legionari la  27 noiembrie 1940, în pădurea Snagov; la 13 noiembrie 1990, a fost ales membru titular post–mortem al Academiei Române

1888 – Hariclea Darclée debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul „Margareta” din opera „Faust”.

1911 – Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.

1924 – S–a născut regizorul şi actorul indian Raj Kapoor, cel ce a obţinut o popularitate mondială prin rolul din filmul „Vagabondul” (1951)

1937  – A încetat din viaţă Dumitru Brumărescu, inventator român. În 1910, la Salonul Aviaţiei de la Paris, erau expuse 12 aparate de zbor, dintre care două româneşti: avionul „Coandă” 1910, primul avion cu reacţie din lume şi „Columna ” lui Dumitru Brumărescu, un hidroavion – elicopter de concepţie originală

1946 – Adunarea Generala a ONU a ales oraşul New York ca sediu permanent al ONU.

1946 – A murit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prozator român: „Puiul”, „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiţă Minciună” (n. 1868).

1955 – România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite

1960 – Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană, creată în 1948, s-a transformat în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul la Paris; acordul a intrat în vigoare la data de 30 septembrie 1961

1998  – A încetat din viaţă Mihai Maximilian, autorul textelor unor cunoscute şlagăre româneşti şi scenarist pentru spectacolele Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, îndeosebi a celor în care rolul principal era deţinut de cuplul Stela Popescu-Alexandru Arşinel.

2000 – A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s-au produs puternice radiaţii, cu implicaţii ecologice resimţite şi astăzi (specialişti apreciază că intensitatea radiaţiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima)

2004  – Fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, împreună cu fostul ministrul al Integrării Europene, Alexandru Fărcaş, şi negociatorul-şef cu UE, Vasile Puşcaş, au participat, la Bruxelles, la ultima Conferinţă de Aderare, în care au fost declarate închise, din punct de vedere politic, negocierile de aderare.